- Salut, bine că te-am întîlnit! Poţi să-mi împrumuţi 100.000 de lei?

- Îmi pare rău, dar n-am bani la mine!

- Dar acasă?

- Acasă toţi sînt bine, sănătoşi, mulţumesc!

Clic - savurează gustul succesului cu URSUS!

Poate fii chiar cool! După ce au stat ani de zile cu messengeru’ în bot, avem rezultate. Sau era aşa de la început… Dumnezeu s-o ierte! Probabil va cere clemenţă.

Consiliul local al oraşului observă că cel mai tare avocat din oraş nu făcuse niciodată o donaţie în scop de caritate. Pentru a-l convinge să o facă, primarul îl chemă la el în birou:

- Domnule avocat, am observat că veniturile dumneavoastră anuale se ridică la peste 1.000.000 de dolari. Cu toate acestea, niciodată nu aţi făcut vreo donaţie comunităţii…

- Daca tot aţi căutat informaţii despre mine, nu aţi observat că mama mea este bolnavă, iar medicamentele de care are nevoie depăşesc de câteva ori veniturile ei?

- Nu… răspunse primarul jenat.

- În al doilea rând, fratele meu, veteran de război, este condamnat într-un scaun cu rotile şi este orb.

Primarul începu să-şi ceară scuze, dar fu întrerupt:

- În plus, sora mea a murit într-un accident lăsând orfani trei copii.

Umilit, primarul:

- Nu ştiam, mă iertaţi…

Însă avocatul continuă:

- Nu văd de ce v-aş da dumneavoastră bani, dacă nu le dau nici măcar lor…

Dacă nu stăm bine în materie de dinţi, măcar dragoste să fie!

Lara Fabian - Tout

• dacă am şti ce culoare are dorul, am umbla oare cu o pungă de carioci după noi?
• de ce când aştepţi ceva cu nerăbdare şi se apropie termenul să îţi împlineşti visul, ceasul pare să se oprească… ca şi cum bateriile ar fi pe terminate…?
• de ce a fi bun= a fi prost?
• cum se face că mereu o dau în bară?
• de ce nu poate exista o zi fără ceartă în casă, o zi linişitită?
• de ce sunt oamenii bătrâni aşa sâcâitori? E doar boala aia (bătrâneţea) de vină? Sigur?
• de ce trece ziua aşa greu când nu trebuie?
• când plec(ăm) la mare?
• oi lua carnetu’? Probabil pentru asta tre’ să mă şi apuc să învăţ

Aş mai întreba, dar mă abţin… Poate mâine…

Un cioban intră într-un compartiment de tren în care se afla o tânără domnişoară de la oraş. Tânăra este cam nemulţumită de companie, dar neavând ce să facă, continuă să citească o revistă. Ciobanul scoate o sticlă de palincă din desagă, trage o duşcă zdravănă, după care întinde sticla tinerei:
- Domnişoară, doriţi?
- Nu, mulţumesc, răspunde înţepat domnişoara şi se trage mai la marginea banchetei.
Ciobanul scoate din desagă o bucată de pâine, una de caş, o ceapă şi începe să mănânce cu zgomot. După două îmbucături, întreabă pe domnişoara:
- Domnişoară, doriţi? Read the rest of this entry »

Nimic nu poate fi atât de prost şi nimic nu e pentru totdeauna!

Când eram mică visam să am în casă un câine … şi l-am avut! Îmi plăceau câinii iar trecerea timpului nu a fost un motiv pentru a pune punct acestei plăceri, însă odată cu maturizarea mi-am dat seama că mama avea dreptate când îmi spunea: “locul câinelui nu este în apartament şi nu vorbesc neapărat de mizeria pe care o face, dar mai ales că el are nevoie de mişcare şi poate noi nu vom fi întotdeauna la dispoziţia lui“.

Tare drag îmi e de câini şi acum când îi văd pe stradă, însă îmi pare rău să-i văd legaţi în lesă … dar şi mai rău îmi pare să le facă unii căcaturi de genul ăsta: Read the rest of this entry »

Mama tâmpiţilor e mereu gravidă.

Nu există artă pe bandă rulantă!

Byga a zis-o şi nu a greşit cu nimic.