• nu am băut Cola. Îmm, cam de 4 zile, sau 5, nu mai ştiu sigur. Încerc să mă las … încerc, am zis. Oricum, simptomele au apărut, mi-e rău de vreo 4 zile: dureri de cap, ameţeli, stări de nervi aka isterie :)).
  • practic dansuri afrikane, eu singurică, fără ajutor. De ce? Sunt sănătoase, iar eu am nevoie pentru că m-am moleşit de tot, gâfâi chiar şi când urc cele două etaje pentru a ajunge în casă.
  • manânc mere ca o disperară. Cred că nici femeile gravide nu au poftă cum am eu.
  • iubesc
  • scriu mailuri de plăcere, zilnic cel puţin unul.
  • mă amuz pentru că există persoane cu adevărat proaste. Şi eu care credeam că doar …. nevermind.
  • Bancheru’ a grăit un mare adevăăăăr
  • m-am săturat de muci … nu de aia din nas, ci de ţânci enervanţi care pică mereu la momentul nepotrivit, de loc nici nu mai vorbim. Deşi, dacă stau şi analizez situaţia cu atenţie o să vorbesc curând şi despre cei din nas, cred că răcesc. Magnific.
  • cică am învăţat. Un căcat. Am căscat ochii 5 minute în caiete, apoi m-am uitat pe geam, apoi am dansat, apoi am cantat, apoi am vorbit la telefon, apoi am scris mesaje, iar într-un final îmi aminteam că tre’ să învăţ şi repetam scena.

Dar … noi să fim sănătoşi.

Dacă cineva râde, râzi împreună cu el!

Dacă cineva cântă, cântă cu el!

Dacă cineva lucrează, lasă-l să lucreze!

Cam aşa voi începe să fac după ce scap de săptămâna care vine. Să mă scutiţi toţi, să mă lăsaţi să trăiesc în propria nesimţire, să mă lăsaţi să dorm, să nu mă mai sunaţi nici dimineaţa, nici după-masa, doar seara aveţi voie; în rest, dacă am nevoie, sun eu.
Să mă lăsaţi cu întrebări gen: ce vrei să faci în vacanţă, ce planuri ai? Am zis, merg pe faleză, în rest, nu am nimic plănuit. Doar pentru plimbarea aia mă strofoc.
Nici nu vreau să mă mai strofoc pentru altceva, mi-au ajuns 9 luni de stres, am mâncat ca o vacă (pe sistem nervos), acum am mâinile reci în majoritatea timpului, iar daca nu le am reci, transpiră de zici că sunt copilă de 11 ani la first date.

Azi am observat că tata nu a renunţat la proasta idee cum că eu aş fi născută pe 9 noiembrie. De când eram mică şi mergea cu mine la dentist, la doctora de familie să ia scutire, ici-colo, spunea 9 în loc de 7 noiembrie. I-am făcut observaţie mereu, şi eu şi mama, degeaba. Ce caracter!

Cine are chef să înveţe despre regimurile politice totalitare postbelice în locul meu?