Jazzy day?
Este genul de zi în care patul devine cel mai bun răpitor, genul de zi în care nu ai vrea să te mai ridici din pat, căci plapuma pare să îi devină aliată şi să te îmbie la somn … când leneveşti în lumea viselor şi nu mai laşi pe nimeni să te scoată de acolo. E ziua ta preferată!

Este genul de zi când pare că ai găsit o întreagă lume sub plapuma aia fină care te învăluie mai mult şi mai mult .. şi mai mult. Este ziua când simţi o mână cum te mângâie pe faţă, pe gât, pe spate … Read the rest of this entry »

Fiecare iubeşte, dar uită să o spună, îi e teamă să o facă, sau pur şi simplu nu vrea să o dea în bară.
Fiecare îşi spune iubirea în poezie, în proză, în cântec, în cuvinte simple, în orice mişcare, gest, dar ea există în sufletul tuturor.

Tu cum iubeşti?

A iubi:

1. înseamnă totul
2. ştie oricine
3. rămâne o enigmă
4. puţini o demonstrează
5. mulţi vorbesc, puţini simt

(…)

Drace, îmi strofocai creierii şi mânuţele cu a marionetă japoneză.
Uite, drăcia asta trebuia să facem noi pentru desen. Dar vorba aia: eu nu învăţ pentru teze şi stau să fac la desen?
Chestia aia este o păpuşă japoneză, cu care faci spectacole din spatele unui panou, să se vadă doar umbre. Are beţe pentru că se manevrează de jos, dar este ceva gen păpuşile cu aţe, dacă mă înţelegeţi voi .

E de căcat să stai să o faci, dar dup-aia o smotoci de o zăpăci. Să sperăm că ajunge vie mâine la oră, sau i-o arăt profului de la secţia de cardiologie?

(…) sfârşit de primăvară … noapte ploioasă de mai.
Picuri de apă curgeau abundent din înaltul cerului, loveau fără milă umbrele jucăuşe ce se perindau de-a lungul unor străzi de cartiere mărginaşe.
Deşi era seară, trecut de orele 21.00, copii se jucau în ploaie. Era, într-adevăr, o plăcere de neimaginat să alerge desculţi pe asfaltul scăldat de apa ce se revărsa fără cea mai mică reţinere.
Pe cealaltă parte, oameni care terminaseră munca se îndreptau cu paşi repezi, grăbiţi probabil de ploaia abundentă, către localul din capătul străzii- Passion.

Passion era genul de local unde găseai ce îţi poftea inima: de la băuturi şi spectacole de dans, până la filme şi femei de noapte.

Vinerea era cea mai aglomerată zi, era şi ultima zi de muncă.

În acest stat există o lege care interzice locuitorilor să munească sâmbăta şi duminca . Perfect. O seară întreagă de petrecut în acest local precum într-o grotă a Paradisului.

- Se pare că vom avea o seară mai aglomerată decât de obicei, Iulia! Read the rest of this entry »

În sidebar se găseşte o melodie recomandată de mine. Clic pe banner şi aflaţi care cum stă treaba.
Tot ce rămâne de spus este că aceasta va fi schimbată în fiecare duminică.
Restul rămâne CanCan

Este adorabilă melodia asta ! ! !

Yes, my darling, I love it when you call!

Am făcut o listuţă acum ceva vreme în legătură cu micile obsesii/pasiuni/chestiuţe care îmi plac; o listă destul de ciudată, probabil, dar . . .

Treaba stă cam aşa:

• faleza

Veşnica problemă cu faleza, despre care tot vorbesc de vreo câteva luni bune. Când eram micuţă mergeam cu tata la mare în fiecare an, dar nu era o pasiune, adică îmi era acelaşi lucru dacă mergeam la mare sau la ştrand.
Vara asta nu am fost, din păcate, apoi am auzit oameni povestind despre cât de frumos e şi tot aşa. La mare nu am mai fost de 3 ani cred, sau 2, nu mai ştiu sigur. Ideea e că de prin septembrie mi s-a pus pata rău de tot.
Culmea, am primit cadou de Florii o sticluţă ornamentală care, bineînţeles, are menirea de a-mi aduce aminte de marea cu nisipu-i fin şi scoicile minunate, de valurile la care visez de ceva timp încoace . . . de tot.

Pentru a mia oară voi pune citatul lui Paler, de care nu mă mai satur . . Read the rest of this entry »

Am o pasiune în ultimul timp pentru:

1. faleză
2. piuneze
3. web
4. melodiile lu’ chopo
5. perne
6. versuri
7. cosmote
8. mere
9. popcorn
10. bucle
11. îmbrăţisări
12. e-mailuri
13. La Bamba
14. placinta cu branză
15. ceapa roşie
16. anonimat
17. vânt
18. şoapte
19. râs
20. table
21. avionaşe
22. ploaie
23. curcubeu
24. poze- efect sepia
25. unghii

Voi dezvolta când mă trezesc. Vise (ne)plăcute tuturor!

Albă ca Zăpada- pură şi nevinovată ca întotdeauna.
Există vreo persoană care să nu fi citit povestea fetei cu părul negru ca abanosul? Măcar de auzit de imposibil să nu fi auzit..
În orice caz, povestea asta o auzisem în vreo 3 variante când eram mică, de-asta m-am hotărât să iau cărticica şi să aflu singură cum stă treaba. Am şi uitat, uit foarte repede ce citesc, de la o vreme. Oricum, nu contează.

Se pare că Rebeca hotărăşte să fure povestea domnişoarei Albă ca Zăpada şi să o transforme în propria-i “nebunie”.

Mărturisiri şi izbucniri de moment, claritate lipicioasă insinuată în materialitatea iubirii, cuvinte ce curg printre degete tremurătoare, alb pe negru, negru pe alb.
Sper ca asta a fost şi ultima dată când am picat în plasa unui articol despre marea în splendoarea ei, sincer o spun …

Mi-a plăcut la nebunie acest articol, e vorba şi de Nichita Stănescu, acest mare poet despre care vă tot vorbesc de câteva zile încoace. Frumos, cuvinte atât de simple te infioară într-un moment de slăbiciune/ melancolie …

“Mă gândeam la tine .. şi cât timp a trecut … şi apoi am căzut într-o visare empirică şi plină de noi” - mărturiseşte un suflet. Ciudat, Read the rest of this entry »