Eu: Vrei să îţi fac un mesaj? (masaj)

Eu: Nu mai stau, plec acasă.
Colegu’: Păi şi aici ce faci?

- Larisaaa, te streagă Marius! (strigă)

Profa: Aici, în carte, sunt un tabel în care putem să observăm (…)

Sau lecţie pentru a înţelege de ce am eu ce am cu blondele, indiferent că sunt sau nu la fel.

O blondă de la mine din clasă desenează 5 case, după cum cerea un test psihologic. Stă concentrată 1 minut sau două, apoi se întoarce în spate la un băiat şi zice: Alex, care e casa din mijloc?
Dacă eşti om, rămâi mască la întrebarea asta, dar hai să zicem că a fost un simplu moment de neatenţie.

Ora următoare acelaşi Alex vorbea cu colegul său despre detectoarele de radare. Blonda zice: Băi, dar ce fac, de fapt, detectoarele astea de radare?
Ăştia doi rămân mască. Read the rest of this entry »

Bunica proaspăt tunsă îşi întreabă nepoţelul:

- Nepoate, nu-i aşa că tunsă scurt, bunica ta nu mai pare babă?

Băiatul, cu mâna pe inimă, răspunde:

- Aşa-i. Acum pare moş!

• Replici arzătoare:

Robi: pădurea cu pomi de la marginea oraşului
Cu ocazia asta îmi aminti de un fost coleg care făcuse o compunere la română în clasa a7a, în care a folosit “structura” sat rural.

Eu: Bună ziua, domnu’!
Profu’ de muzică: Bună ziua! Ce faci?
Eu: Bine.
Profu’: Cui?
Read the rest of this entry »

Am spus vreodată, din greşeală, că îmi e dragă şcoala?
Ah, îmi pare extrem de rău, uită ce am spus.

Cred că nici dacă ne-am fi vorbit nu ne-am fi sincronizat azi aşa de bine, mă refer la mine şi la colegii de clasă.
Parcă am fi fost plecaţi 10 zile pe lună, apoi am fi fost puşi să lucrăm 12 ore pe şantier pentru ca, într-un final, să fim puşi să dăm cu sapa. Cam aşa arătau feţele noatre de copii pasionaţi de şcoală.
Nu era din cauză că se terminase vacanţa, ci din cauză că nimeni nu se odihnise noaptea.

Lucia: Băi, eu m-am culcat la 5 jumate…
Eu: Eh, eu pe la 4 şi ceva, 4 jumate cred.
Adi: Aha, eu nici nu am dormit, am băut nişte beri.

Eram leşinaţi şi cu toate astea începurăm să cântăm muzică populară, gen crenguţă verde de brad sau nelipsita Ileana Sărăroiu, jucarăm, râserăm şi uite aşa uităm de oboseală. Dacă ne-ar fi pus cineva să învăţăm, nu mai era aceeaşi situaţie.
Concluzia? — Nu puneţi copii la învăţat

Eu: Doamne, ce ochi roşii am, se vede că nu mă odihnesc îndeajuns!
Colegu’: Dacă tu îi ai, de mine ce mai zici? Ai mei sunt roşii-roşii!
Adi: Bă, ai mei sunt căprui!

*** Dacă vă place muzica populară, let mi know, am câteva melodii să vă recomand- a grăit marea cunoscătoare.

EU: nu râd decât atunci când sunt bine dispusă…

Va urma

Tot eu, domnule: Alice în ţara piticilor (. . .)

(se iartă, că era trecut de miezu’ nopţii, cred . . .)

@ Moflea: nu e nici de data asta anunţ la vreun magazin

EU: Jaluzelele sunt din lemn de căprioară….

Un boxer renumit trebuie operat de apendicită. Din sala de operaţie vine supărat medicul anestezist:

-Asa nu se mai poate! Eu încerc să îl anesteziez, număr până la 9 şi el se ridică de fiecare dată în picioare …