Maturitate într-un blog glob de sticlă?
Încă nu pricep cum trăind pe spinarea părinţilor, atât financiar, cât şi moral, ai tupeu’ să te (auto)numeşti matur.
O anumită categorie de oameni consideră că odată cu majoratul, precis, vine şi maturitatea.
Matur . . . la urma urmei, toţi greşim, toţi ne prostim, mai avem şi o doză de imaturitate. Deci nu putem fi perfecţi din nici un punct de vedere, lucru pe care îl ştiam oricum.
Pentru a mă face înţeleasă: matur nu eşti când împlineşti 18 ani, nici când te muţi singur într-un apartament cumpărat de părinţii tăi, sau poate chiar de tine (pentru că există riscu’ să nu ajungi să plăteşti întreţinerea), ci atunci când eşti capabil să judeci limpede, cu pătrundere şi cu precizie, să poţi alege dintre 5 variante proaste, pe cea mai puţin proastă.
Eşti matur când vrei ceva anume . . . atunci când vrei totul eşti abia un copil. Înveţi să alegi, îţi aduni forţele şi îţi faci curajul pentru a lua decizii importante, de care depinde viaţa ta.
Omu’ poate fi matur la 13 ani şi imatur la 23, aşa că sugerez a gândi asupra unui fapt, înainte de a vorbi. În general, adolescenţii se maturizează în urma unei nenorociri, unei situaţii dificile financiare sau de alt gen, în urma pierderii unui părinte sau a unei alte persoane dragi . . . situaţii sunt multe, oameni maturi nu sunt tot atâţia, din păcate.
Sănătate şi virtute!
În strânsă legătură, mai găsiţi în meniu:
Tags: adolescenţă, cafenea, copil, copilărie, eQuilibru, idei, independent, majorat, maturitate
emeses last blog post..Sa te cunosti
Loading ...