19 Mar 2008 Legături bolnăvicioase

*Lu* provoacă omu’ să vorbească despre cum a cunoscut o persoană apropiată sieşi, în ce circumstanţe, chestii.
eu nu îmi amintesc cum ajung să mă împrietenesc cu unele persoane. Poate din cauză că sunt genul care se duce la om şi îl intreabă direct cum îl cheamă.“- spune don’şoara.

Eu ţin minte detaliile, de obicei, dar nu la toată lumea. Probabil depinde şi de cât de importantă a fost sau nu persoana respectivă pentru mine. Nu contează cât timp a trecut de când ne-am cunoscut, de obicei reţin împrejurările.

Adi şi Lucia sunt două persoane destul de apropiate, chiar foarte apropiate, cu care ţin legătura cam în permanenţă. Şi asta nu pentru că suntem colegi de clasă, ci pentru că am găsit în celălalt chestiuţa aceea de care aveam nevoie.
Ne înţelegem bine, iar lucrul ăsta mă mulţumeşte. Ne-am cunoscut la începutul clasei a9a, dar prietenia s-a legat mai târziu, mai precis, spre sfârşitul anului şcolar.
Pe Adi l-am observat dinainte să intrăm în clasă, adică stătea pe lângă mine şi avea un aer aşa. . . hmm. . . matur aş putea spune. De unde? E cel mai nenorocit copil !
Lucia. . .este persoana de genu’: Ai păţit ceva? Nu îţi face griji, te ajut eu! Prin chestia asta ne-am apropiat noi două.

Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.

Adi şi Lucia vin pentru mine ca sarea şi piperu’, în sensul că fiecare are o dispoziţie anume care i se citeşte pe chip. Adi e omu’ perfect pentru distracţie.
Remember?

Lucia e cea ingenioasă. Da, da, ea e mereu cu ideile în sus şi-n jos.
Chestiile astea sunt lipsite de importanţă pentru voi, cei care citiţi, şi pline de amintiri şi înţeles pentru mine.

Lucia: amintirile rămân .. însă sunt momente când se pătează …
Aşa-i, dar hai să ne bucurăm de ce avem!

Pentru ei 2!

 

_______________ Acum, când căutam poezele cu noi, trecui prin foldere mai vechi, şi mi se derulau atâtea amintiri, momente care la vremea aia nu păreau atât de importante. . .Acum, da! Eram copii! Încă suntem, dar ceva s-a schimbat. . .
Leapşa merge la Mihaela, Cristi, Jen.

În strânsă legătură, mai găsiţi în meniu:

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

5 raspunsuri

  1. 1
    indisscret 
    Wednesday, 19. March 2008

    adi aici prezent……sau indisscret cum ma mai stie oana…chiar imi dau lacrimile cand vad pozele si citesc articolul…oana si lucia???nu am cuvinte sa spun ceva despre ele mai ales dupa ce citii articolul..la cvare nu ma asteptam…tot ce si-ar putea dorii cineva..le iubesc mult si fara ele o zii park nu e traita la maxim…sarumana mult oana..te iubim si sa vii repede la sc…papa buah…

  2. ah… ce era sa ma iau de adi ;)) nu citisem prima data ca e el :"> :D;;)

    Cristy2U a postat ultima data: eok.ro manele = love ?

  3. 3
    indisscret 
    Wednesday, 19. March 2008

    si_atunci a venit un mic pui de drak…si-atunci am urlat……cuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuurrrrrrrrrrrgeeeeeeeeeeeeee coniacu……pana ne ia dracuuuuuuuuuuu…pup buah

  4. 4
    indisscret 
    Wednesday, 19. March 2008

    hai mai cristii chiar asa???nu te supara buah…da noi kiar o iubim pe oana…pt ce e ea….UN MIK PUI DE DRAK..

  1. [...] La mulţi ani, Lucia! [...]

Lasa un comentariu