Profesoara de istorie azi: Copii, să nu uităm că mâine este o zi importantă pentru întreaga ţară, sărbatorim ziua României, 1 decembrie 1918.
Magnific
Oare cum va fi in 2007?
Archive for November, 2007
Top 10 al cărţilor citite de mine, vrea ea. Nu m-am omorât cu cititul; acum, in clasa a10a am început să mă interesez.
1. Alchimistul- Paulo Coelho
2. Cafeneaua “De ce te aflii aici?”- John Strelecky
3. Veronika se hotărăşte să moară- Paulo Coelho
4. Singur pe lume- Hector Malot
5. Un veac de singurătate- Gabriel Garcia Marquez
6. Enigma Otiliei- George Călinescu
7. Romanul adolescentului miop- Mircea Eliade
8. Ultima noapte de dragoste, întaia noapte de război- Camil Petrescu
9. Despre mine si ce simt (din pacate nu îmi amintesc numele autorului)
10. Prima mea carte despre lume si viaţă (e carte pentru copii)
Cam atât. Pa!
LE: Am luat Mândrie şi prejudecată- Jane Austen, vreau neaparat să o citesc. Plus că mai am de citit o carte despre Egipt, cerută de diriga, dar care mi se pare foarte interesantă. Revin cu informaţii.
Sănătate şi virtute, să daţi de băut,nene! ![]()
La mulţi ani, Afrika, Mihai, Nitzy, Andrei, Andruşa, Kappăcelu’ + restul persoanelor de care am uitat să menţionez. La mulţi ani tuturor Andreilor/Andrelelor!

Proful de desen: Ducem perpendiculara în sus până la linia colorată.
Una: Ce perpendiculară, domnu? Care e aia?
Proful (mai pentru el): Eh, o pula! Uite aici (…)
A trecut mult timp, ne-am schimbat amandoi iar sentimentele acelea cu siguranţă nu mă mai încearcă…
Tu ai acum alte ţeluri, vrei să fii mult mai bun ca până acum şi ai uitat.. de mine, de ce am avut în comun odată, de acele vremuri în care pierdeam timpul râzând în hohote la cel mai mic căcat. Nu îţi pare rău pentru că nu ştii ce simţi, pentru că “lucrurile pompoase” ţi-au luat minţile, pentru că ai pierdut atâtea în trecut datorită inocenţei; acum nu vrei decât să îi calci pe toţi în picioare, să le simti durerea şi să le râzi în faţă, să îi auzi implorând milă, să vezi cum le arde sufletul şi li se scurg pe obraji lacrimi de sange…
Văd totul negru şi vreau să îmi întinzi o mână… şi te strig… dar tu îmi intorci spatele… iar eu mă ridic singură, ca întotdeauna, trec peste, te iert, te ajut, te fac să zâmbeşti când ai nevoie. Şi? Cu mine cum rămâne? Ah, da, tu te-ai învăţat să primeşti, nu să şi dai.
Mi-e milă de tine… Da! Exact asta am spus.
Ştii ce cred eu? Cred că, de fapt, întotdeauna ai fost pe interes şi te-ai ingropat singur. Acum nu mai e nimeni să îşi şoptească acele cuvinte pline de dulceaţă, care te linişteau şi îţi redau zâmbetul, ai rămas doar tu cu gândul… revii la mine. Eu nu te mai vreau, chiar de ar fi să îmi rup sufletul în doua.. sau poate mă mint doar…
Voci care mă îndeamnă să plec, suflet nenorocit, pătat de comportamente josnice, gânduri care zboară spre trecut, toate mă aduc în miezul nimicului. Şi am ajuns să plâng pentru suferinţa ta, cu lacrimi de ceară ud foi de catifea… Nu era o rimă, era doar o idee sublimă…
Mi-ai spus că mă iubeşti, eu am crezut ca proasta… Minciuna ta era adevărul meu, şi mă conformam… Gata! A trecut…. Acum ai învăţat să spui “te iubesc” de parcă ai spune că îţi e foame… Greşeala ta, omule.
O lumină la capăt de drum?… Ah, nu, era doar becul aprins la etajul doi la mine în bloc.. Eu încă mai sper…
Dar tu ai plecat, umbra mea…
Azi trebuia să dau teză la lb. latină, profa a uitat, cred că era puţin cam foarte “ameţită”, până la urmă o dădu în bară: O să vă dau teza în ultima săptămână din vacanţă! — minunat!
La ora de româna, foarte bineinformată, o colegă ne povesteşte cum Felix s-a căsătorit cu Pascalopol. — ghei şit ăt scul.
Pentru mine Pascalopol a devenit Caspalopol…. ![]()
Cât despre profu de mate, nu înteleg cum ne suportă
zice: cum rămâne cu lucrarea aia?
elevul : domnu, avem teze în fiecare săptămână, dar nu e problemă, vă anunţăm noi.
– pentru detalii, programări la secretară.
A fost nevoie de un mic indemn pentru a îmi face testul ăsta. E destul de interesant.
Ăsta e rezultatul meu:

Încearcă-l.
Leapşă primită de la Julie:
1. Oamenii de care îmi pasă cel mai mult sunt părinţii mei + încă alte câteva persoane, nu mă apuc să dau nume. Îmi pasă de ei pentru că îmi sunt alături, indiferent de situaţie, pentru că mă simt legată într-un fel sau altul de ei, pentru că au ştiut să mă impresioneze.
2. Sunt mandră de mine pentru că mă ţin de tine să faci ceva, iar rezultatul este unul foarte bun.
3. Oamenii pe care îi admir sunt cei care îmi spun că mă iubesc doar pentru ca e marţi. Un alt exemplu este mama.. şi nu pentru ce am spus mai înainte, ci pentru simplul fapt că a ştiut mereu sa se descurce, pentru exemplul pe care mi l-a dat, pentru că a fost şi continuă să fie altfel.Da, o admir, sunt mândră că e a mea!
4. Îmi place mult să mă gândesc la nopţi pe faleză, să beau Cola, să pierd timpul cu handsfree-u şi muzica, să mănânc ciocolată albă, să colind cu Adi şi cu Lucia brambura.
5. Îmi doresc ca fiecare zi de vineri să fie de doua ori mai lungă.
6. Unul din cele mai bune lucruri facute de mine a fost faptul că nu mi-a păsat ce a spus un prost ca tine.
7. Mi-ar plăcea să devin omniscientă.
8. Îmi propun să ajung în vacanţă într-un loc destul de important pentru mine, mai precis la o persoană anume.
9. Prefer să beau ciocolata caldă şi să lenevesc.
10. Ştiu că pot să fac temele la mate, dar mi-e lene.
Leapşa merge la Grăurash şi EsiX.
Cât de drăguţ poate fi să te trezeşti cu un mesaj de “la mulţi ani”, iar tu să crezi că persoana respectivă face bâză?
Se iartă pentru faptul că este ziua numelui (Sf. Ecaterina). LA MULŢI ANI, Luci şi celei care mi-a fost profesoară de lb. română în generală timp de 3 ani, inclusiv mie deşi nu îmi e ziua.
Pa!


