Întrebare: aveţi scriitori preferaţi?
Am întrebat pe cineva azi şi s-a uitat cam ciudat la mine . . . Uou, damn!
Apoi a urmat întrebarea: Ţi se pare că aş fi eu vreun cult?

Se pare că unii nu ştiu să facă anumite diferenţe . . . Mă rog!

Că veni vorba despre scriitori, am şi eu câţiva pe listă:

• Paulo Coelho, cel care a spus: Trebuie să rişti. Vom înţelege miracolul vieţii pe deplin doar atunci când vom permite ca neaşteptatul să se întample- “You have to take risks. We will only understand the miracle of life fully when we allow the unexpected to happen.“.

• Octavian Paler, despre care am vorbit cu ceva timp în urmă.

Tot de la el am găsit şi un citat extraordinar despre mare . . .
” N-o să vă surprindă prin urmare că iubesc marea. Poate o să vă surprindă puţin pretenţia că o iubesc altfel decît ceilalţi oameni. Dar vă asigur că pretenţia asta nu ascunde nici o vanitate. E vorba de altceva. Adeseori, vara, pe plajă, mă uitam în jur şi mă întrebam ce reprezenta marea pentru necunoscuţii care stăteau la soare să se bronzeze, sporovăind veseli sau prăbuşiţi în clipa lor interioară. Pentru unii, marea era cu siguranţă un exil provizoriu din plictiseala şi mediocritatea vieţii obişnuite. Veneau pe plajă şi trăiau cîtva timp în afara destinului lor. Sau vroiau să prindă puteri, ca să reziste pînă la vara viitoare. Marea era pentru ei ca o cură de întinerire forţată.
Eu mă duceam la mare din alte motive. Regăseam acolo stratul cel mai primitiv al pasiunilor mele. Aveam pe nisip o plăcere aproape vicioasă. Îmi era de ajuns să mă întind pe nisipul fierbinte, să simt curii soarele îmi dogoreşte trupul, să aud cum marea foşneşte confuz la cîţiva paşi de mine continuînd o melopee din care nu pricepeam nimic decît că eternitatea nu e altceva decît murmurul indiferent al tăcerii, golul prin care alergăm, pe care îl întrerupem o clipă cu fuga noastră, dar în momentul cînd ne-am prăbuşit se reia… aşadar, îmi era de ajuns să simt asta ca să regăsesc acel adevăr elementar din mine şi să mă întorc la pasiunea mea…

Iubeam deci şi liniştea plajelor goale şi strigătele celor care aleargă pe nisip, cum iubeam şi fîntînile şi setea sau templele vechi, năpădite de iarbă, şi preotesele îngenuncheate în imaginaţia mea pe treptele lor. Şi, după cum bănuiţi, eram convins că nu există altă înţelepciune decât aceea de a vedea partea însorită a adevărului că trăim. . . ”

Am primit zilele trecute de la Alin (vis89) o serie de scrieri ce aparţin lui Paler, nu am avut timp să le citesc dar promit să revin cu detalii când termin. Bănuiesc că voi fi încântată

Tot el a spus “să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie chiar dacă durează toată viaţa”.

• Nichita Stănescu, cel despre care mulţi dintre noi am crezut că este femeie, când eram mici.

Spunea el: “Poezia este lacrima care plânge cu ochii.”
CE BINE CĂ EŞTI . . .

• George Bacovia, al cărui volum de poezii l-am citit tot în timpul orelor, pentru că îmi plăcea la nebunie şi nu mai aveam răbdare până acasă.

De citit: EGO şi POVESTE.

În strânsă legătură, mai găsiţi în meniu:

• Let my tell you
• Zilele astea
• Cum era înainte? Pe vremea când nu era INTERNETUL . . . (capitolul 2)
• Gemenii- Mircea Cărtărescu + altele
• Avem nevoie de. . .
• De ce OCTAVIAN PALER? (viaţa pe un peron)
• Viaţa omului obişnuit

Tags: a iubi, cărţi, eQuilibru, idei, îmi place, şcoală, scriitori preferaţi

This entry was posted on Tuesday, April 15th, 2008 at 8:01 and is filed under ştie Oana. You can leave a response, or trackback from your own site.