Amintiri înecate în tăcere (EL şi EA)

Amintirile o copleşeau . . .

EA: Pe masură ce trece timpul şi distanţa dintre noi ramâne aceeaşi, cadrul devine tot mai apăsător, sufletul mi se îneacă în tăcere . . . Am închis din nou ochii, să poată să-mi rămână întipărită pe retină imaginea ta printre stele.
În univers nu mai existăm decât noi, iubirea noastră cu aroma de iarbă strivită, mii de stele ce ne acoperă, jerbe de alte stele în care ni s-a spart sufletul, ducându-ne unica fiinţă pentru o clipă, în absolut.

Da, rămăsese doar cu gândurile ce îi striveau fiecare lacrimă şi o întipăreau, fără a lăsa să se vadă pe chipu-i de înger, de care EL se îndrăgostise . . .

În strânsă legătură, mai găsiţi în meniu:

Tags: , , , , , , , , ,

Leave a Reply